MORILE DE APĂ DE LA GÎRNIC (GERNIK) prima poveste

Căutînd povești, la 80 de km de ORȘOVA spre  Moldova Veche am descoperit un indicator la dreapta   ” TRASEU TEMATIC EDUCATIV  VALEA MORILOR DE APĂ„

Așa am pornit spre Gârnic și morile de apă. 4 km până la SICHEVIȚA -drum asfaltat, apoi, din păcate, asfaltul dispare( este necesară o „mașină oleacă mai înăltuță„- după cum ne-a spus în altă împrejurare cineva), 10 km până la Gârnic. Nu am mai văzut nici un indicator care sa ne ajute să găsim direcția de mers, la ieșirea din SICHEVIȚA am întrebat un localnic  iar la prima intersecție am luat-o la stânga și am găsit prima moară( la aprox. 5 km)

    Un loc mirific ni s-a deschis, o întoarcere în timp și peisaje pe măsura.

 Una câte una, pe traseu, am descoperit morile de apă. 













Mori de apă, cu fus vertical și roată cu paleți.

A fost fascinant  să găsim una dintre ele funcționînd, se afla chiar in mijlocul localității

iar Gârnicul deși tăcut la orele amiezii părea că are de spus povești și are.

Am inteles de la primar pe  care  l-am întâlnit întîmplător și ne-a fost ghid - că mai existau niște mori la 45 min de mers pe jos. Era târziu așa că ne-am mulțumit, cu părere de rău, cu ce am avut la îndemînă. Îi mulțumim  pentru informații și pentru CD-ul cu istoricul localității, pe care ni l-a oferit.
 Din ineditul 

Gârnicului :localitatea a fost fondat în  1827- 1828 alături de alte 6 sate, populația fiind formată din cehi. La vremea aceea aducerea cehilor a avut un rol militar, respectiv, păzirea granițelor Imperiului. Tradițiile,limba sau păstrat peste ani făcând ca locul să fie interesant.

Mi s-a părut interesant pentru o localitate izolată  și faptul că aici se organizează anual un festival de rock. Eveniment care deschide locul spre lume .

Una peste alta, pe mine 
Gârnicul m-a fascinat .

 Drumul a fost greu dar a meritat.

BAILE HERCULANE De ce?

Am citit despre Băile Herculane , despre decăderea stațiunii,

despre posibilitate de refacere   

                                                                                                             despre ... despre... despre... dar in momentul în care pășești aici despre.. devine   de ce... S-a oprit timpul, cineva a început să repare și neștiind amanunte te întrebi  DE CE nu a continuat.

  Un cataclism a făcut ca oamenii să dispară în timp ce reconstruiau. Peste tot sunt schele lasate pe fațadele clădirilor, mormane de materiale de construcție și STOP...

 Una peste alta te poți bucura de stațiune pe bucățele, ceea ce am și făcut. 

Nu ne-a demoralizat nimic și am încercat să vedem ce era frumos și susținut de cei care speră și fac ceva astfel încât HERCULANE să fie măcar un pic din ceea ce a fost. 




Un singur regret am că nu am vizitat zona in perioada ei de glorie (dar cu sigutanță aș fi fost mult mai dezamăgită acum).
Ne-am plimbat pe străzi, am văzut ce era de văzut , am fotografiat ce mi-a plăcut și pot să spun că din punctul meu de vedere se pot petrece zile de neuitat și aici. 

Băile, plimbările cu bicicleta, parcul,

(monument al naturii, arbore gigant)

 excursiile cu rucsacul pe traseele care se deschid din stațiune, 

vizitarea împrejurimilor,   

sunt activități care iti vor ocupa timpul liber în mod plăcut. În privința mesei nu ne-am aventurat am mancat doar intr-un loc recomandat la Hotel Holiday Maria situat pe strada Zăvoiului, un loc curat și cu mancare foarte gustoasă.   

 Neavând în intenție să profităm de multitudine de băi termale aflate în zonă și chiar în locul unde eram cazați, aceata mică vacanță la Herculane a fost locul de pornire către  Clisura Dunării, Morile de Apă de la Eftimie Murgu (Ruginoasa)și Gârnic, Cascada Bigăr dar despre acestea in altă poveste